Gătitul – de la obligație, la plăcere.

Am crescut într-o familie tradițională. Bunica gătea, mama gătea. În copilărie, mesele în familie au fost întotdeauna momente de liniște și reconectare, chiar dacă pe atunci nu înțelegeam cu adevărat acest lucru. În viața de adult, zilnic port diferite pălării, însă acasă mă bucur să fiu mamă, soție și gospodină. Simt că este de datoria mea să am grijă de familia mea, iar pregătirea meselor a devenit modul meu de a-mi arăta dragostea față de cei dragi.

Bucătăria este refugiul meu. Locul în care mă simt cel mai bine cu mine. Aici, timpul parcă încetinește, gândurile se liniștesc, iar mintea mea se odihnește printre arome și culori. Tot ce contează în acel moment e ceea ce se întâmplă în oală, în cratiță, în farfurie — magia de a transforma ingrediente simple într-o poveste plină de gust. Iubesc preparatele tradiționale, pentru că mă poartă înapoi în copilărie, dar sunt la fel de fascinată de bucătăria modernă, de diversitatea internațională.  În ultimii ani, atenția mea s-a îndreptat tot mai mult spre gătitul sănătos, dar fără compromisuri la capitolul gust. Am vrut să demonstrez — în primul rând mie, apoi și celor apropiați — că mâncarea poate fi delicioasă și autentică, chiar și atunci când renunți la excesul de ulei, prăjeli sau ingrediente mai puțin sănătoase. Gustul nu vine doar din grăsimi, ci din calitatea ingredientelor, din condimentele potrivite și, mai ales, din răbdarea de a lăsa aromele să se combine în mod natural.

Sunt momente în care gătesc exact așa cum o făceau mama și bunica, păstrând cu grijă rețetele clasice, ca pe o comoară prețioasă transmisă din mamă-n fiică. Ciorba de salată verde sau fasolea păstăi, de exemplu, ocupă un loc special în inima mea. N-aș schimba pentru nimic în lume modul în care am învățat să le gătesc de la ele — de la femeile care m-au format și m-au învățat ce înseamnă să fii cu adevărat femeie. Să ai valori, principii și coloană vertebrală.

Sunt momente în care inventez și reinventez. Gătitul este o formă de artizanat…bine când timpul îmi permite.  În ultima perioadă, mai ales de când am aflat că eram însărcinată cu Aiden, iar apoi după ce el a intrat în viața noastră mi-am dorit să mă întorc la origini, la tot ceea ce este natural și sănătos. Am început să fiu mai atentă la alegerile pe care le fac – legumele si fructele prefer să le cumpăr din piață de la tărani, carnea o iau de la producători locali și citesc mai cu atenție ingredientele alimentelor pe care le cumpăr din supermarket. Am redescoperit rețetele copilăriei, cărora le dau un suflu nou — ciorbele bogate în legume proaspete, tocănițele cu carne fragedă de pui cu ierburi aromatice, deserturile îndulcite cu fructe și miere în loc de zahăr. Am învățat că esența bucătăriei tradiționale nu stă în cât de grasă e mâncarea, ci în câtă iubire pui în fiecare preparat. Mâncarea sănătoasă nu trebuie să fie fadă; dimpotrivă, poate spune o poveste plină de culoare, arome și nostalgie. Iar când văd că și cei dragi se bucură de o masă gustoasă și hrănitoare, știu că am reușit ceva cu adevărat valoros.

Te încurajez și pe tine, draga mea prietenă, să nu mai privești gătitul ca pe o obligație, ci ca pe o oportunitate de a aduce mai multă sănătate și iubire în viața ta și a celor din jur. Alegând ingrediente naturale, gătind cu drag și atenție, îți oferi ție și familiei tale un dar neprețuit: o viață mai sănătoasă și mai echilibrată. Gătitul nu trebuie să fie o corvoadă, ci o sursă de plăcere și de grijă.

Așa că, pune-ți inima în fiecare rețetă, iar rezultatele vor fi vizibile, nu doar în farfurie, ci și în viața ta de zi cu zi!